joi, 21 august 2014

george emil palade


Emil Palade. Fabuloasa poveste a primului Nobel românesc

Autor: Andrada Floria, Laurenţiu Ungureanu | 18538 vizualizări
Stockholm, 10 decembrie 1974. Regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei înmânându-i lui George Emil Palade însemnele Premiului
George Emil Palade, geniul născut la Iaşi şi confirmat la Stockholm de Fundaţia Nobel, a fost nucleul biologiei celulare la nivel mondial. Aceasta este fabuloasa istorie a vieţii sale.
Vă prezintăm, în câteva tuşe cu iz de oracol, un prea-scurt portret, dar cu potenţial de magazin istoric şi ştiinţific, al primului geniu românesc laureat cu premiul Nobel: George Emil Palade. Un geniu aproape alungat din memoria de scurtă durată a celor care au rămas doar cu preocuparea constantă pentru ziua de mâine şi cu rămăşiţele banale ale zilei de ieri. Totuşi, un geniu care a îmbogăţit decisiv lumea medicală, chiar dacă a făcut-o la distanţă de casă de un ocean şi-un continent: la Institutul Rockefeller din New York.
George Emil Palade a ştiut să privească în interiorul celulei, i-a văzut măruntaiele şi a înţeles care sunt funcţiile lor specifice. A explicat balanţa organică subtilă a eliminării şi arderii deşeurilor microscopice, deci balanţa energiei vieţii. George Emil Palade – o spunem, iată!, ca pe o propoziţie irefutabilă – este nucleul biologiei celulare, căci datorită lui putem vorbi acum despre studiul celulei ca domeniu distinct în cercetarea medicală.
Şi, ca o atestare-adagio a performanţelor sale, Laurenţiu Popescu, directorul Institutului „Victor Babeş“ din Bucureşti, spune că George Emil Palade este singurul om care l-a făcut să creadă că e mai deştept decât el. Atenţie!, nu-i nimic provincial aici, căci Laurenţiu Popescu este profesorul care a descoperit telocitele, celule nemaivăzute de nimeni, care vor ajuta la regenerarea organismului şi la prelungirea vieţii. Nu mai puţin importantă este această afirmaţie, poate convingere, a lui Günter Blobel, elev al savantului de la Rockefeller, el însuşi laureat cu Nobel: „Palade a fost pentru biologia celulară ceea ce Einstein a fost pentru fizică“.
Acesta este George Emil Palade, copilul genial, studentul briliant, medicul energic ca un ventricul al unei inimi tinere, cercetătorul „american născut-român“, explorator al unei lumi noi al cărei cartograf a devenit.
Stockholm, 10 decembrie 1974. Albert Claude  (al treilea de la stânga), urmat de Christian de Duve, George Emil Palade (în centru) şi Alexandr Soljeniţîn (al doilea din dreapta)

Nu ştii ce copil ai! O să vezi mata de ce e în stare băietul aista!“, îi răspunde, aproape profetic, învăţătoarea lui George Emil Palade mamei sale. Constanţa Palade o rugase numai atât: să nu-i dea premiul I fiului său. Era primul din clasă, cu media 10,  dar mama era institutoare la aceeaşi şcoală şi, cine ştie?, s-ar fi putut spune că „băietul“ a fost favorizat. George Emil Palade a luat premiul I în clasa I. Şi-apoi în clasa a II-a. Şi în clasa a III-a. Şi tot aşa, până a terminat şcoala.
Mai e o vorbă că, la examenul de Bacalaureat, chiar la proba orală, după ce i s-au pus întrebările, elevul George dintr-a XII-a n-ar fi putut să răspundă nimic. Dar nici atunci n-au fost probleme, se spune, că s-au sfătuit membrii comisiei şi au decis să-l cheme a doua zi la examinări. Iar a doua zi a fost excelent şi n-au putut să-i dea notă mai mică de 10. „Numai lui Eminescu i s-a mai întâmplat asta. A fost invitat la biblioteca Universităţii din Iaşi, a urcat pe scenă, a stat câteva minute şi a plecat. N-a putut să vorbească“, ne explică profesorul Laurenţiu Popescu.

Elevul Palade
George Emil Palade uluia, confirmă chiar marele filosof şi pedagog Simion Mehedinţi, care a avut intuiţia formidabilă a înnobilării de mai târziu, de la Stockholm. La cursurile Liceului „Alexandru Hasdeu“ din Buzău, liceu pe care l-a absolvit pe când acesta avea numele fiului, „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, impresiona „prin capacitatea de concentrare, prin memoria ieşită din comun, prin seriozitate şi putere de muncă“, ne spune şi Radu Şerban Palade, nepot de frate al savantului.
La Medicină, facultate pe care a ales-o în ciuda sugestiei tatălui de a studia filosofia, a intrat primul, cu media 10. „Cine-o fi ăsta şi cum arată?“, se întrebau colegii săi de an când vedeau listele cu cei admişi.
„Un tocilar, cocoşat şi gras“
„Probabil un tocilar, cu ochelari de miop, cocoşat de cât a stat la masa de lucru, gras şi maturizat înainte de vreme!“, îşi dădeau unii cu părerea. „Eram curios să-l cunosc şi să mă dumiresc“, se gândea şi Ion (Cuti) Juvara, cel care avea să devină legendarul chirurg şi prieten apropiat al savantului. „Am cunoscut un tânăr zvelt, frumos, demn, măsurat în tot ceea ce făcea, cu un păr negru, bogat şi cu ochii pătrunzători. Era foarte deschis, cu mult umor, îi plăceau şotiile camaradeşti“, mărturisea Ion Juvara.
Părinţii şi copii (de la stânga la dreapta: fiica Adriana, tatăl Emil,
mezina Cim, mama Constanţa, viitorul sanvant George)


George Emil Palade avea anvergura unui rock-star la Facultatea de Medicină, căci nu puteai să-l cunoşti fără să fii copleşit de virtuţile sale. Se amuzau studenţii din anul I de la Medicină când îl puneau să reproducă subsolul cu litere mici al unor pagini aleatorii din tratatul de anatomie al lui Testut-Latarjet şi, când răspundea, izbucneau în urale, necrezând că există cineva care poate memora atâtea amănunte.
„Tubul urinifer al delfinului“
Chiar dacă e deja un truism, spunem: George Emil Palade a absolvit Medicina primul, cu 10. Din anul 1936, a mers la Catedra de Anatomie condusă de profesorul Francisc Rainer şi a devenit, pe rând, preparator, asistent şi şef de lucrări, dar, concomitent, a urmat formarea medicală, devenind extern şi intern prin concurs.
Un moment important îl constituie însă elaborarea tezei sale de doctorat, revoluţionară pentru nivelul cercetării din anul 1940: „Tubul urinifer al delfinului“. Un amănunt: pentru că problemele formulate de savant presupuneau studiul pe delfinul aproape viu, s-a organizat o expediţie chiar în Marea Neagră. Palade şi-a pregătit cu meticulozitate un mic laborator într-o valijoară, profitând de faptul că delfinarii turci, care veneau din Anatolia să vâneze mamiferele pentru grăsimea lor, erau în plină recoltare în luna iunie, când delfinii urcă din Mediterană şi Marea Egee în Marea Neagră cu ape mai reci, bune pentru jocul de împerechere. Delfinii, se pare, au fost cei care au asigurat prima izbândă a savantului.

„Boala lui Arghezi“
În anul 1939, Palade a avut o misiune importantă: să-l trateze pe marele poet Tudor Arghezi. Boala acestuia – o sciatică extrem de dureroasă, refractară la tratament – părea atât de enigmatică, încât medicii s-au gândit chiar să propună în nomenclatoare o entitate morbidă nouă: „Boala lui Arghezi“, aşa cum, înainte cu un deceniu, intenţionaseră să dea formei clinice extrem de particularizate a febrei tifoide „Boala lui Take Ionescu“.
Aşadar, printre medicii chemaţi la căpătâiul poetului se află şi tânărul promiţător George Emil Palade. Deşi nu reuşeşte să-i găsească poetului remediul, Palade ia hotărârea să oprească administrarea morfinei, cu sprijinul puternic al Paraschivei Arghezi (n.r. – soţia poetului). După ce s-a recuperat, în urma unei injecţii făcute de doctorul Dimitrie Grigoriu-Argeş, Arghezi a scris piesa „Seringa“, în care i-a ironizat pe toţi medicii pe care i-a întâlnit. George Emil Palade a fost şi el ţinta ironiilor. Totuşi, un amănunt i-a scăpat poetului în „Seringa“: savantul era şi persoana de legătură dintre Arghezi şi magnatul Nicolae Malaxa, care-l susţinea financiar.
                                                                                                                 George Emil Palade, în 1941
I-a îngrijit pe aviatorii răniţi în război
Activitatea clinică a lui George Emil Palade, de medic în relaţie directă cu pacienţii, a fost, mai degrabă, şubredă. Dar nu mai puţin lipsită de importanţă, căci viitorul savant român a îngrijit răniţii din batalioanele de aviaţie de la Băneasa, în cel de-al Doilea Război Mondial. Avea gradul de locotenent. Pesemne că această experienţă l-a făcut să evite contactul direct cu suferinţa umană, fiindcă aici s-a încheiat activitatea clinică a medicului Palade şi, după război, a pornit în căutarea originilor bolii, pentru a le putea trata înainte ca acestea să nimicească omul.
Căsătorit cu Irina Malaxa: „Geniul şi Zeiţa“
De industriaşul Nicolae Malaxa avea să-l lege o relaţie mult mai apropiată, pentru că, în 1946, George Emil Palade se căsătoreşte cu Irina (Lulu) Malaxa, fiica inginerului. O ceremonie restrânsă, cu puţini invitaţi şi niciun fotograf. Despre Irina, presa internaţională scrisese că ar fi fost implicată într-o nevinovată idilă de adolescenţă cu moştenitorul tronului României, Marele Voievod Mihai.
„El înalt şi blond, ea sveltă, brunetă, cu un splendid profil grecesc, alcătuind un cuplu atât de contrastant“, cum îi descria, în iulie 1939, cotidianul american „Palm Beach Report“. La scurt timp după căsătorie, „geniul şi zeiţa“ au plecat în America. Pe căi legale, cu acte în regulă, căci era 1946, iar lucrul acesta încă se putea.
„Cercetător american născut-român“

În Statele Unite ale Americii, mai întâi în laboratoarele profesorului Robert Chambers de la Universitatea din New York, apoi la Institutul Rockefeller (şeful Departamentului de Biologie Celulară), la Universitatea Yale (conducător al Catedrei de Biologie Celulară) şi la Universitatea din California (decan pentru ştiinţă), George Emil Palade a construit, cu răbdare şi devotament, reputaţia celui mai bun „Romanian-born American cell biologist“ (n.r. – cercetător american în biologia celulară, născut-român). Vorbea o română perfectă, îndulcită moldoveneşte ca în târgul Iaşilor, pe Strada Sărăriei, unde locuia în copilărie, şi niciodată n-a renunţat la cetăţenia română.
George Emil Palade a făcut multe vizite în România, căci scrisorile de la fraţi, nepoţi, părinţi nu-l puteau ţine departe prea mult timp. „Prima dată a venit în ţară în decembrie 1965, într-o delegaţie a Academiei SUA, pentru a facilita relaţiile şi schimburile de cadre între cele două academii. Vizita a durat câteva zile“, îşi aminteşte Radu Şerban Palade.
George Emil Palade şi Ion (Cuti) Juvara, prieteni de-o viaţă

Palade avea, de ce să nu recunoaştem, şi simţul umorului. În 1969, în cadrul unei alte vizite, i-a adus prietenului său Cuti Juvara celebra revistă care cimentează prietenii, „Playboy“. Deşi era pe patul de spital, chirurgul a tresărit amuzat de glumiţa intimă.
În timpul aceleiaşi vizite, după o lună petrecută în facultăţile şi laboratoarele româneşti, savantul a făcut un raport consistent, adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Lăsaţi cercetătorii să plece în străinătate!, îi spunea dictatorului şi, oricât de ironic ar părea, la 1 noiembrie 1971, chiar s-a întâlnit cu şeful statului şi a reuşit să-l convingă să-i lase pe soţii Maya şi Nicolae Simionescu în SUA. Pe cei care ţineau în mâini destinele Românei i-a caracterizat scurt, după Revoluţie: „Erau în mod evident interesaţi de valoarea propagandistică a relaţiei cu mine“.
În 1974, George Emil Palade primeşte cea mai înaltă confirmare: premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. În 1975, Academia Română îl alege membru de onoare. Încă din 1961 însă, era membru al Academiei de Ştiinţe din SUA. De altfel, în 2007, preşedintele Traian Băsescu îl decorează cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Colan, după ce, în 1986, preşedintele american Ronald Reagan îi decernase Medalia Naţională pentru Ştiinţă.


Cenuşa lui George Emil Palade a fost împrăştiată în Bucegi de Filip, fiul său
George Emil Palade a murit la 7 octombrie 2008, la ora 12.05, în San Diego, California. Mai avea o lună şi ar fi împlinit patriarhala vârstă de 96 de ani. A fost incinerat, fără vreun impediment mediatic, iar cenuşa sa a fost împrăştiată de copiii săi, Filip Palade şi Georgia Palade van Dusen, în Masivul Bucegi. De pe Vârful cu Dor.
Tatăl lui Palade, prizonier de război

Emil Palade (foto) a participat la campania din Bulgaria, al Doilea Război Balcanic din 1913. Ca orice învăţător şi ca orice om şcolit, la vremea respectivă, era comandant de companie. Când a început războiul (n.r. - Primul Război Mondial), a fost din nou concentrat. La 15 august 1917, a participat la luptele de la Oituz, unde apăra o colină cu compania lui. Au fost încercuiţi şi-au ajuns prizonieri în Germania. Prima dată a fost la Hanovra încartiruit ca prizonier. Acolo, colonelul Sturdza, trecut de partea nemţilor, a dus o activitate de racolare a ofiţerilor şi soldaţilor pentru a lupta alături de Puterile Centrale împotriva Antantei şi a ţării. El n-a vrut să se înroleze, şi atunci a fost deportat într-un lagăr de exterminare din Stralsund, în nordul Germaniei. În fiecare săptămână primeau ca alimentaţie o pâine de tărâţe, pe care şi-o împărţeau în şapte felii. Acasă, toţi au crezut că-i mort. Şi bunica, soţia lui, a început să scrie la toate Crucile Roşii. Prin Crucea Roşie elveţiană, l-a descoperit, i-a trimis lenjerie, un pulover, conserve, ciocolată şi ce se mai putea trimite. Datorită acestui ajutor a supravieţuit. După terminarea războiului, li s-a spus să plece, că sunt liberi. Şi-a venit cum a putut. Majoritatea drumului l-a parcurs pe jos, aşa că a ajuns foarte târziu în ţară. Momentul revederii a fost emoţionant“, ne povesteşte Radu Şerban Palade.
„Cum, n-a luat Nobelul? Las’ c-o să-l ia!“
Mătuşica Didica a ştiut dintotdeauna că nepotul ei George va deveni mare cercetător, ba chiar că va lua premiul Nobel. Despre Didica, de fapt Alexandrina Enăchescu Cantemir, etnografă cu studii la Viena, se spune că l-ar fi inspirat pe Henri Matisse, pentru opera sa celebră „La blouse roumaine“, după ce pictorul i-a consultat lucrarea de specialitate, „Portul popular românesc“.
„Când a luat George Nobelul...“, începea, de la o vreme, mătuşa Didica, dar cu mai mulţi ani înaintea marelui eveniment. I-o tăia scurt unul dintre nepoţi: „Care Nobel, mătuşă? Unchiul George n-a luat niciun Nobel“. Mătuşa, cam tare de urechi, striga: „Cum, n-a luat Nobelul? Nu-i nimic, las’ c-o să-l ia!“, ne povesteşte profesorul Constantin Dimoftache Zeletin.

A fost o vizionară mătuşa Didica, la fel ca Nicolae Malaxa, socrul savantului Palade, care i-a dedicat o ginerelui o carte a lui Werner Heisenberg, „Physics and Phylosophy“, cu menţiunea: „Doctorului George Palade. Anticipare la premiul Nobel“. În 1958, cu 16 ani înainte ca Palade să devină, cu adevărat, laureat.
De la primele cercetări făcute de George Emil Palade, ca bursier în laboratorul Institutului Rockefeller din New York, în 1946, până când a fost recompensat cu premiul Nobel, în 1974, au trecut 28 de ani. Interval în care a revoluţionat biologia celulară, arătând lumii harta sofisticată a celulei, o lume în sine, cu structuri ale căror funcţii s-au dovedit indispensabile vieţii.                                                                                                                              Mătuşa Didica
Alături de familie, la premiere
Nu a luat pe nimeni prin surprindere vestea din octombrie 1974, că Palade şi colegii săi, Albert Claude şi Christian de Duve, sunt laureaţii Nobel pentru Medicină ai anului.
Atât de izolat în activitatea de cercetare, George Emil Palade nu a vrut să fie singur la festivitatea de premiere organizată la 10 decembrie 1974, ca în fiecare an – la comemorarea morţii lui Alfred Nobel. A dat nenumărate telefoane în ţară, la rude, să le invite la Stockholm. S-a oferit chiar să le plătească biletele de călătorie şi tot ceea ce era necesar pentru sejurul în capitala suedeză.
Dar plecarea din România nu era un lucru atât de simplu. Aveai nevoie de paşaport care, la vremea aceea, nu putea fi eliberat, dacă era eliberat, mai devreme de trei luni – inutil pentru familia Palade din România, pe care-o despărţeau doar câteva zile de festivitate. Cu îngăduinţa premierului de atunci, Manea Mănescu, au obţinut rapid paşapoartele Adriana şi Constanţa (Cim) Palade, surorile savantului, precum şi doi dintre nepoţii lui, Radu Şerban şi Irina-Alexandra (Ina). Şi-au pus în bagaje rochiile lungi de ceremonie şi fracul cu guler tare şi papion şi-au plecat la Stockholm. Ajunşi aici, au întâlnit pentru prima oară familia din America a savantului: pe cea de-a doua soţie, cercetătoarea Marilyn Farquhar, şi pe copiii lui – Philip şi Georgia, împreună cu soţul ei, Derek van Dusen.

Ministrul suedez Sven Andersson, soţia sa şi George Emil Palade, în vizită la Castelul Stockholm cu ocazia ceremoniei de decernare a premiului Nobel  Foto: Guliver / Getty images
Ei opt şi cu savantul nouă au păşit împreună în marea sală de concerte din Stockholm, împodobită cu trandafiri proaspeţi, aduşi special de la San Remo. Aici a dat Palade mâna cu regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei, care i-a înmânat nepreţuita medalie Nobel, o diplomă şi un cec în valoare de aproximativ 160.000 de coroane suedeze, care acum valorează cât un milion de coroane, adică puţin peste 500.000 de lei noi.
Pe aceeaşi scenă cu Soljeniţîn
După ce a fost îndulcit de mirosul îmbietor al trandafirilor, copleşit de numărul mare de savanţi şi năucit de flash-urile declanşate fără oprire, publicul a fost plăcut surprins de prezenţa scriitorului rus Alexandr Soljeniţîn.
Pe aceeaşi scenă cu George Emil Palade, romancierul anticomunist a primit medalia Nobel câştigată cu patru ani în urmă, în 1970, pentru literatură. (Întârzierea a fost cauzată de imposibilitatea lui Soljeniţîn de a părăsi Uniunea Sovietică în anul respectiv.)
 

A fost primul dintre cei patru laureaţi români

George Emil Palade, 1917-2008, născut la Iaşi, este primul laureat Nobel român, în 1974.
Ioan Moraru, 1927-1989, născut la Dârlos (Sibiu), a luat premiul Nobel pentru Pace în 1985.
Elie Wiesel (n. 1928), născut la Sighetu-Marmaţiei, a luat premiul Nobel pentru Pace în 1986.
Herta Müller (n. 1953), născută la Niţchidorf, judeţul Timiş, este laureată Nobel pentru Literatură, în 2009.
Presa românească, zgârcită cu Palade
„Le Figaro“, „Le Monde“, „L’Aurore“ şi „International Herald Tribune“ au descris amănunţit descoperirile celor trei laureaţi Nobel pentru Medicină: George Emil Palade, Christian de Duve şi Albert Claude, la 11 octombrie, a doua zi după publicarea comunicatului de presă.
În România însă, Palade a devenit o certitudine de-abia în 1975, când a fost numit membru al Academiei Române. În octombrie ’74, se auzise vag că un român a primit premiul Nobel. La publicarea comunicatului, „România liberă“ cita Agerpres în nu mai mult de opt rânduri, pe pagina 12: „Premiul Nobel pentru medicină pe anul 1974 a fost atribuit profesorilor Albert Claude, de la Universitatea Liberă din Bruxelles, Christian de Duve, de la Universitatea Rockefeller din New York, şi George Emil Palade, de la Universitatea Yale din SUA. Cei trei oameni de ştiinţă au primit înalta distincţie pentru descoperirile lor asupra organizării structurale şi funcţionale a celulei“. Nimic despre naţionalitatea română a profesorului Palade. Nimic despre faptul că era primul român laureat al premiului Nobel, cea mai înaltă distincţie ştiinţifică din lume.
Printre „Frigider vorbitor“, „Creşterea cămilelor de lapte!“, „De ce nu campionatul de fotbal într-o zi?!“, „Săptămâna inimii“, „Vaca din holul blocului“ şi „Trandafirul, anestezicul ideal“, publicaţia „Săptămâna culturală a Capitalei“ a strecurat pe pagina a doua şi o frază despre Nobelul lui Palade. Comentarii mai aprofundate au făcut însă Alexandru Ivasiuc în „România literară“ şi Ion Bruckner în „Tribuna“. „Îndrăznesc să cred că acest premiu Nobel îşi are rădăcinile şi în iubirea sa pentru munţii Carpaţi, pentru literatură, muzică, istorie deopotrivă...“, încheia Bruckner.
Porţiuni din celulele noastre îi poartă numele
Pe scurt, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat, în 1974, echipei formate din Albert Claude, Christian de Duve şi George Emil Palade „pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei“, potrivit descrierii formulate de Comitetul Nobel.
„Am înţeles, în sfârşit, în termeni generali, cum este organizată celula, cum funcţionează organitele ei specializate, într-o manieră integrată, pentru a-i asigura supravieţuirea şi multiplicarea. Aceste cunoştinţe au început deja să fie puse la treabă pentru înţelegerea funcţiilor celulelor anormale. Multe dintre problemele medicale majore ale zilelor noastre sunt bolile degenerative, care îşi au punctul de pornire la nivel celular şi care pot fi puse pe seama disfuncţiilor mecanismelor de reglare a celulelor. Biologia celulară face posibil, în sfârşit, un vis vechi de un secol: acela de a putea analiza bolile la nivel celular – primul pas către controlul lor“, explica George Emil Palade, în discursul său de mulţumire din cadrul banchetului Nobel, la 11 decembrie 1974.
Cartograf al lumii invizibile
Mai exact, odată ce lumea medicală a înţeles bucătăria internă a celulei şi care sunt funcţiile normale ale acesteia, a devenit mult mai uşor de identificat originea celulară a bolilor şi descoperirea unor tratamente care să acţioneze direct asupra sursei lor. George Emil Palade a fost explorator al unei lumi noi, al cărei cartograf a devenit. „Orice desen al celulelor din 1952-1953 până când va pieri omenirea va fi cu ceea ce a făcut Palade“, spune profesorul Laurenţiu Popescu, directorul Institutului „Victor Babeş“, din Bucureşti.
De altfel, laureatul Nobel a depistat rolul şi funcţiile mitocondriilor, „uzinele de energie ale celulei“, şi a văzut pentru prima oară în interiorul celulei umane nişte mici granule, formate din acid ribonucleic (ARN) şi proteine, care de-atunci poartă numele de „corpusculii lui Palade“ sau ribozomi.
Exclusiv: colegul de Nobel al lui Palade, despre savantul român

Belgianul Christian de Duve (foto) este singurul supravieţuitor din echipa celor trei laureaţi Nobel pentru Medicină din 1974. Adus la Institutul Rockefeller de George Emil Palade, cercetătorul De Duve este descoperitorul lizozomilor, componente celulare care conţin enzime esenţiale în metabolismul celular.
„Sunt foarte bătrân şi încă extrem de ocupat“, ne-a scris Christian de Duve (95 de ani) după ce l-am rugat să ne dezvăluie câteva detalii din colaborarea lor la Institutul Rockefeller. Cu toate acestea, ne-a vorbit, pe scurt, despre trei dintre calităţile memorabile ale lui Palade.
Multidisciplinar, perfecţionist, şarmant
„Multidisciplinar, spre deosebire de mulţi dintre contemporanii lui, Palade nu s-a limitat la o singură disciplină: morfologie, biochimie sau alta. A insistat să le combine pe toate, în aşa fel încât să obţină o imagine de ansamblu a organizării structurale şi funcţionale a celulei.
Perfecţionist. Asta e a doua calitate a lui Palade. În toată munca lui, a insistat asupra rigorii şi calităţii, nu doar în ceea ce-l privea pe el însuşi, ci şi pe colaboratorii săi. Pentru el, ştiinţa era, de asemenea, artă.
Şi, nu în ultimul rând, Palade era şarmant. Era un gentleman de şcoală veche, cu o etichetă şi cu o carismă de excepţie. Radia autoritate, dar fără nicio urmă de aroganţă“, îşi aminteşte de Duve.
Zilele acestea, Christian de Duve lucrează la următoarea carte ca şi cum ar fi ultima, în ultimii ani concentrându-şi întreaga activitate asupra originii genetice a lumii. Cel mai recent titlu publicat de Christian de Duve este „De Jésus à Jésus... en passant par Darwin“ (n.r. – De la Iisus la Iisus, prin Darwin), în 2011.
Celălalt coleg de Nobel al celor doi, belgianul Albert Claude, a fost cel care l-a adus pe Palade la Rockefeller şi care i-a fost maestru pentru o vreme. A murit la 22 mai 1983, la Bruxelles.
Cum se fac nominalizările pentru premiul Nobel

În luna septembrie a fiecărui an, Comitetul Nobel, din cadrul institutului de renume internaţional Karolinska, din Suedia, trimite formulare confidenţiale unor personalităţi pe care le consideră competente şi calificate pentru a nominaliza candidaţi la premiul Nobel. Nici numele celor care fac nominalizările, nici alte informaţii despre nominalizări nu pot fi divulgate de Comitetul Nobel decât după 50 de ani. Pot face nominalizări la premiul pentru Fiziologie sau Medicină doar membrii Adunării Nobel, de la Karolinska, Academia Regală de Ştiinţe a Suediei, laureaţi ai premiului Nobel pentru Medicină, profesori de la facultăţile de Medicină din Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda şi Norvegia, precum şi din alte şase centre universitare mondiale. Din luna martie a anului următor încep consultările, iar în octombrie, Adunarea Nobel alege, prin vot, laureaţii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Decizia de a acorda premiul Nobel este finală şi irevocabilă.
Prof. dr. Radu Şerban Palade, medic chirurg:
„Vorbea prea puţin despre el“

Profesorul doctor Radu Şerban Palade (68 de ani) este, poate, nepotul preferat al laureatului Nobel. Este fiul Adrianei, sora mai mare a profesorului George Emil Palade, şi, din admiraţie, ba chiar, de ce nu, din mândrie, Radu Şerban a păstrat numele mamei, nu pe al tatălui, avocatul Israil, care era văr cu Octavian Goga. De fiecare dată când unchiul George venea la Bucureşti, pe el, nu pe altcineva, îl suna să-l ia cu maşina de la aeroportul Băneasa şi să-l ducă la hotelul Athénée Palace, unde stătea în vizitele oficiale. Tot el îl plimba de la un prieten la altul prin Bucureşti în vizitele neoficiale, cu Securitatea pe urmele lor.
„Weekend Adevărul“: George Emil Palade avea o dilemă: ştiinţă românească sau ştiinţă de calitate? Acesta e motivul pentru care a ales să plece în SUA, în 1946? A preferat ştiinţa de calitate, adică internaţională?
Radu Şerban Palade: Între cele două Războaie Mondiale, Facultatea de Medicină din Bucureşti a avut profesori renumiţi. Printre ei, un loc cu totul deosebit îl ocupa profesorul Francisc Rainer, care a înfiinţat Institutul de Anatomie şi Embriologie, la Facultatea de Medicină, şi Institutul de Antropologie. A fost şi profesorul André Boivin. El era profesor de biochimie şi de imunologie şi a fost adus de profesorul Cantacuzino. André Boivin este considerat părintele imunologiei, a început studiul acizilor nucleici. Al treilea personaj a fost profesorul Gr. T. Popa, care fusese bursier la Rockefeller, în SUA, care studiase în laboratoarele experimentale din Anglia şi din SUA. Şi, în afară de aceste trei mari personalităţi, care au marcat formarea şi evoluţia profesorului Palade în timpul anilor de studenţie 1930-1936, la Facultatea de Medicină din Bucureşti, mai erau şi alţii. Cum a fost profesorul Vintilă Ciocâlteu, şi el bursier Rockefeller, cum a fost profesorul Emil Crăciun, de la anatomie patologică, urmaşul lui Victor Babeş, şi el fost bursier Rockefeller. O pleiadă de profesori extraordinari. Totul a fost cum a fost până în 1946-47, când a venit reforma învăţământului şi când au ajuns profesori universitari oameni favorizaţi politic, fără experien-ţă didactică, fără capacitate extraordinară. La asta se referea profesorul Palade.
Au contribuit şi evenimentele din 6 martie ’45 la plecarea profesorului?
Evident. A fost marcat de ceea ce i s-a întâmplat lui Gr. T. Popa. În 1948, el era decanul facultăţii şi a ţinut o conferinţă la Ateneul Român: „Mai este astăzi actual să credem în Iisus Hristos?“. După această conferinţă, organele de Securitate au vrut să-l aresteze. Profesorii şi studenţii au ieşit în curtea facultăţii. Profesorul s-a ascuns într-un beci şi, după câteva zile, a murit. Asta a avut pentru corpul didactic, pentru studenţii la Medicină şi pentru lumea universitară un impact foarte negativ.
George Emil Palade şi Radu Şerban Palade

Numai pentru că a pus la îndoială credinţa în Iisus?
Nu, pentru că în urma conferinţei a lămurit lucrurile, iar acest lucru nu convenea sistemului ateist care trebuia instalat.
Cum a fost prima întâlnire cu George Palade, în decembrie 1965?
Prima întâlnire a fost la Aeroportul Băneasa, în sala de aşteptare. Era seara, în jur de ora 8. Era un om zvelt, foarte prezentabil, cu o atitudine demnă şi extrem de elegantă, un om foarte civilizat, foarte politicos, reţinut, calm, fără excese. Absolut întotdeauna când venea acasă, mergea la mama lui, Constanţa Palade, cât timp încă trăia, şi care stătea împreună cu Cim, în Bucureşti, vizavi de Cercul Militar, pe bulevardul 6 Martie, numărul 5, într-un apartament, la etajul 6. Întotdeauna venea şi-şi petrecea o zi împreună cu noi, întotdeauna îşi vizita foştii colegi cu care rămăsese în relaţii foarte strânse. Mergea la profesorul Ion Juvara, celebrul chirurg, pe strada Columb, numărul 10, la profesorul Bruckner, la profesorul Vlad Voiculescu, la profesorul Panait Sârbu, la profesorul Dumitru Vereanu.
Toate aceste trasee nu erau urmărite de Securitate?
Ba da. Şi? Ce făcea? El mereu prefera să meargă cu mine cu maşina prin oraş şi, într-adevăr, în spatele nostru mereu mergeau „şefii“.
Probabil că de-aici apropierea dintre el şi dumneavoastră.
Foarte mulţi din familie am făcut studii de medicină şi toţi am ajuns bine în domeniul nostru. Pentru noi a
fost un exemplu.
Vă sfătuia pe drumul medicinei?
Ne-a lăsat pe fiecare să facem ce dorim, ca specialitate, nu ne-a influenţat deloc. Eu am făcut chirurgie, sora mea a făcut bacteriologie, cealaltă vară primară a făcut pediatrie.
Vă povestea despre realizările lui?
Despre el vorbea prea puţin. Şi când vorbea, o făcea la un mod glumeţ. De exemplu, a fost invitat la Academia Pontificală din Roma, unde Papa Ioan Paul al II-lea i-a înmânat un colan. Şi când i-a pus colanul la gât, el i-a spus Papei: „Preasfinţite părinte, dar eu sunt ortodox, să ştiţi!“. „N-are importanţă, dragă, la câte-ai făcut matale pentru umanitate, depăşeşti orice graniţă a confesiunii“. Odată, în 1969, la 1 ianuarie, a venit la Bucureşti să ne vadă după un periplu prin capitalele europene. A fost întâi la Madrid, unde a fost aureolat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Madrid, a fost la Londra, la Paris, la Berna. Şi spunea: „Am plecat cu anumite kilograme, dar acum, când mă întorc, toate medaliile astea sunt în plus. Nu pot să le-arunc, nu? Atârnă greu, domnule, ştiinţa!“.
Prof. dr. Laurenţiu M. Popescu: „E singurul om mai deştept decât mine“

Despre profesorul Laurenţiu Popescu (foto), mai multe voci spun că ar putea fi şi el, la fel ca George Emil Palade, pe care l-a cunoscut, laureat al premiului Nobel. El a descoperit nişte celule noi, care se găsesc aproape în tot organismul şi care ar putea avea un rol esenţial în regenerare: telocitele. „George Emil Palade a fost genial, este singurul om care m-a făcut să cred că e mai deştept ca mine. Şi-am cunoscut multă lume. Era omul care putea să transforme cea mai complicată chestie în cea mai simplă. N-am mai întâlnit pe altcineva la fel. Probabil că eu, în subconştientul meu, imit ceva de la el. Era foarte orgolios, era conştient de valoarea lui. Un om care a câştigat toate concursurile la care s-a prezentat. Era foarte competitiv. Eu despre Palade mă exprim simplu: Galileo Galilei a inventat telescopul. Şi-ntr-o noapte l-a îndreptat spre cer şi s-a uitat şi a văzut ce n-a văzut nimeni. Palade a făcut invers. A luat un microscop electronic făcut în anii ’30 de nişte nemţi şi s-a uitat la celule şi a văzut ce n-a văzut nimeni. Galilei a desenat harta cerurilor şi Palade harta celulei.“
Acad. Maya Simionescu a lucrat 9 ani în laboratorul lui Palade din SUA

Maya şi Nicolae Simionescu au reuşit imposibilul: au plecat, în 1970, într-un laborator de cercetare din Statele Unite, ajunşi acolo la recomandarea savantului George Emil Palade, au lucrat în afara ţării nouă ani şi au fondat, în 1979,  la Bucureşti, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „N. Simionescu“. „Profesorul Palade ne-a invitat în ’69 şi, până la urmă, în ’70, la insistenţele sale, i-au dat drumul profesorului Nicolae Simionescu. Mie nu. În urma altor insistenţe extraordinare, profesorul Palade a reuşit să convingă autorităţile şi, după aproximativ şase luni, am plecat şi eu. El ne-a invitat pentru o perioadă de un an, poate doi, însă colaborarea mergea din ce în ce mai bine, aşa că ne-am întors abia în ’79. Din nou, Palade a reuşit să convingă autorităţile. În ’70, cum am ajuns acolo, am decis că trebuie să facem şi în România un institut, altfel ar fi păcat pentru tinerii noştri. Am început diligenţele imediat după ce am ajuns în SUA. Profesorul Palade a fost sceptic la început, dar, până la urmă, ne-a susţinut: chiar a scris şi el autorităţilor. Nici nu şi-au dat seama chimiştii de renume mondial de realizările şi importanţa acestui proiect.“
Prof. Dr. Constantin Dimoftache zeletin, biofizician:
„George Palade a călătorit singur pe o şosea pustie“


Constantin Dimoftache Zeletin (77 de ani) este profesor universitar, specialist în biofizică, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, preşedinte al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, dar şi poet, traducător şi eseist. De George Emil Palade îl leagă o prietenie pe care zecile de depeşe cu expeditor şi destinatar pe două continente ar caracteriza-o cu un singur cuvânt: intimă. Şi două ramuri în arborele genealogic – este nepot de văr primar cu savantul. Constantin Dimoftache Zeletin a lucrat, cu intermitenţele fireşti, vreme de 40 de ani la genealogia familiei Palade. În arhive, subsoluri sau poduri, cu registre, cu acte vechi, care se adună în timp şi-i copleşesc pe cei slabi. Dar domnia sa are maturitarea echilibrului, oricât de nefiresc ar părea acest lucru pentru un poet. Constantin Dimoftache ştie tot despre George Emil Palade, nu-i o exagerare jurnalistică. De plidă, cunoaşte acest amănunt esenţial: Constantin Dimoftache, bunicul său omonim, s-a căsătorit cu Natalia, sora colegului său de la şcoala normală, Emil Palade (tatăl savantului), din admiraţie pentru el. Era şef de promoţie şi era genial. Din admiraţie!  Constantin Dimoftache este unul dintre aceia care înţeleg sensul minutelor ce se adună în spatele oamenilor. Şi are însuşirea rară de a le putea explica. Acum, câteva detalii, dar fundamentale, despre George Emil Palade,adică unchiul Gigi.
„Weekend Adevărul“: I-aţi cunoscut pe părinţii lui George Emil Palade. Cum l-au influenţat?
C. Dimoftache Zeletin:
Mama sa, Tanţi, era foarte frumoasă, aeriană, neinteresată prea mult de realităţi. Plutea. Însă „Tata“ (n.r. – Emil Palade) făcea tot: lucra tapiserie, construia mobilă, punea murături, făcea cozonaci şi absolut toate treburile presupuse de o gospodărie. Repara tot. Înzestrarea aceasta a trecut la fiu sub forma abilităţii, a manualităţii, a reconstituirilor de structuri, a alcătuirilor de structuri, a legăturii obiectului cu funcţia. Asta era obsesia lui Palade: organul, creaţia funcţiei. Pare o banalitate, dar sute, poate mii de savanţi au făcut mari descoperiri, dar, cu toată măreţia lor, sunt periferiale. Palade a făcut ceea ce a făcut Moise: a lovit stânca şi a ţâşnit apa! El şi-a propus să descopere esenţialul care acoperă toate cazurile particulare ale formelor, atât de felurite, de viaţă: „S-a mers foarte mult cu particularul, îndepărtându-ne de cunoaşterea esenţialului. E chiar un decalaj“.
Cum era savantul în relaţia cu dumneavoastră ori cu familia?
Ţinea la familie, ţinea la mine, dar rămânea un om rezervat. Adiabatic (n.r. –  nu permite schimbul de căldură cu exteriorul), mai degrabă. Începând cu neamurile. Nu se trăgea de şireturi cu nimeni. De la mama sa a moştenit capacitatea de a se putea izola de ambianţă, concentrându-se asupra ideii ce-l stăpânea, ceea ce dădea impresia de închidere în sine, poate de a se gândi prea mult la sine. Dacă la mama lui această caracteristică poate fi privită ca o scăpare, la el a fost o virtute creatoare. Fără ea nu ar fi putut să izbândească în chip strălucitor în demersul ştiinţific. Pleca la 9.00 de acasă la Institut, iar la 23.00 se întorcea. O viaţă întreagă!
C.D. Zeletin, alături de unchiul George, la prima venire în ţară

Nu neglija familia?
Sigur, aşa stând lucrurile, nu puteau să nu se ivească nepotriviri în mersul pe care-l presupune viaţa de familie. Cine va scrie o biografie atentă, cuprinzătoare şi, poate, psihanalitică va trebui s-o caute pe Ana (n.r. – din mitul meşterului Manole) în zid. Şi va găsi mai multe Ane. Ca în viaţa oricărui erou. Palade s-a dispensat de tot ce era redundant, de tot ce era întâmplător, tot ce putea să distragă. De aceea, în minunatul lui drum în viaţă, el a călătorit singur pe o şosea pustie, ca şi cum n-ar fi văzut în stânga şi în dreapta, cu ochii aţintiţi la idealul propus. E o metaforă...
Oare ar fi avut acelaşi succes şi fără această relativă izolare?
Într-adevăr, izolarea era relativă. Un savant atât de viu, de colocvial, atât de interesat de realizările ştiinţifice ale colegilor, atât de „la zi“ cu absolut tot progresul ştiinţific mondial nu poate fi un izolat. Mai curând, trăia în spiritul izolării, ceea ce e altceva. Acest spirit îi era prielnic. Iată răspunsul la întrebare.
Se gândea să se întoarcă în ţară?
În scrisoarea din 18 ianuarie 1947, trimisă de la Institutul Rockefeller din New York lui Grigore T. Popa, maestrul său, Palade îl întreabă pe acesta dacă nu cumva are nevoie de ajutor la catedră, ştiind cât e de aglomerat cu lucrări, cursuri, prezentări, laboratoare, cerându-i părerea dacă trebuie să se întoarcă în ţară sau să rămână în SUA. Răspunsul a fost nu. Acest „Nu!“ al lui Grigore T. Popa a însemnat oferirea prilejului de a realiza o suită de descoperiri fundamentale în biologia celulară, crearea însăşi a acestei discipline. A însemnat Nobelul pentru România. Dacă spunea „Da“, venea să îl ajute.
Nunta cu Irina Malaxa a fost un eveniment monden?
Deloc! Îl poţi compara cu întâlnirea a doi-trei prieteni, care iau masa repede, fiindcă pleacă trenul. Inginerul Malaxa, care a fost un om de geniu, avea domiciliul forţat, dat de Mareşalul Antonescu. A ieşit de aici doar în ziua slujbei religioase, săvârşită la Biserica Boteanu. Au participat familia, prietenul şi viitorul mare chirurg Ion (Cuti) Juvara, cardiologul Iuliu Popescu şi, poate, una sau două persoane. Atât, asta a fost nunta.
A avut o relaţie strânsă cu inginerul?
Vă dau un exemplu: pe 24 decembrie 1958, inginerul Nicolae Malaxa a petrecut Crăciunul cu familia.
Şi i-a adus lui George Emil Palade un cadou. Era cartea lui Werner Heisenberg, „Physics and Philosophy“ (n.r. – „Fizică şi filozofie“), pe care i-a scris următoarea dedicaţie: „Doctorului George Palade. Anticipare la premiul Nobel“. Cu 16 ani înainte! Erau sute de cercetători la Rockefeller Institute, de toate naţiile! Acest om avea o intuiţie valorică excepţională şi o modestie extraordinară. Se vede chiar şi după felul cum a semnat: „N.M.“. Lapidaritate, siguranţă şi instinct valoric. Nimic redundant, niciun epitet.

sâmbătă, 5 iulie 2014

Lacalitatile Buzaului

ALBESTI,  979 locuitori, tine de comuna Smeeni
ALDENI, 527 locuitori, tine de com Cernatesti
ALEXANDRU ODOBESCU, 595 locuitori, tine de com Buda
ALICENI, 672 locuitori, tine de com Posta Calnau
ALUNIS, 191 locuitori, tine de com Colti

AMARA, apartine de balta alba,  are 1735 loc.
AMARU
ANINI, 93 locuitori, tine de com Cozieni
ARBANASI,  are 10 locuitori, tine de Beceni
ARCANU, 473 locuitori, tine de comuna Scutelnici
BABENI,1129 locuitori, tine de comuna Topliceni. 

BACENI, 158 locuitori, tine de Berca
BADENI apare si nu exista??
BADILA, 826 locuitori, tine de com Parscov
BAESTI, 63 locuitori, tine de com Cernatesti
BAILE, apartine de balta alba, 608 loc. sau tine de balaceanu????
BAJANI, 1108 locuitori sau 593 locuitori, tine de comuna Vadu Pasii
Balaia, 217 locuitori, tine de comuna Smeeni
Balanesti,  394 locuitori, tine de com Cozieni
BALACEANU, Comuna, 1796 loc dintre care 140 romi.
BALHACU, 227 locuitori, apartine de com. C.A Rosetti
BALTA ALBA Comuna, 681 loc , nici un rom! 
BALTA TOCILA,  314 locuitori, tine de comuna Scortoasa
BALTAGARI, 221 locuitori, tine de Com. Bisoca
BALTARETI, 572 locuitori, tine de comuna Ulmeni
BALTENI, 566 locuitori, tine de com C.A Rosetti
BANITA, 429 locuitori, tine de comuna Sageata
BARASTI, 541 locuitori, tine de com Cislau
BARBU???? (pe valea Niscovului)
BARBUNCESTI, 116 locuitori, tine de comuna Tisau
BASCA CHIOJDULUI, 1254 locuitori, tine de com Chiojdu
BASCA PENTELEU
BASCA ROZILEI, tine de nehoiu, are 1428 locuitori
BASCENII DE JOS, 2075 locuitori, tine de com Calvini
BASCENII DE SUS, 956 locuitori, tine de com Calvini
BATOGU, 97 locuitori, tine de com Murgesti
BECENI, comuna, are: 602 loc.; Cod postal: 127025; Telefon: 0238-528631; Fax: 0238-520398
BECIU, 251 locuitori, tine de comuna Scortoasa
BEGU, 272 locuitori, tine de com Panatau
BEILIC, 448 locuitori, tine de comuna Sageata
BENTU, 918 locuitori, tine de com Galbinasi
BERCA, Comuna;  are  3791 locuitori; Cod postal: 127035; Telefon: 0238-526537, 526004; Fax: 0238-526537; http://www.primariaberca.ro

.S.! Manastirea Berca

31.03.2014 21:10
In lupta cu timpul si cu nesimtirea contemporanilor

Biserica cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” din comuna Berca, judetul Buzau, este actualmente un mic asezamant monahal in care isi duc viata cateva maicute provenite dintr-o manastire apropiata, si anume de la Schitul de maici de la Ratesti. Asezamantul de la Berca are o insemnata incarcatura istorica, fiind un important obiectiv de patrimoniu pentru Evul Mediu buzoian, slab exploatat din punct de vedere al turismului cultural si fara a beneficia de o strategie de marketing turistic realizata in mod corespunzator.

Manastirea Berca coboara, din punct de vedere cronologic, la finele veacului al XVII-lea, si anume pe la 1694, cand Domnia Sa, boier Mihalcea Candescu, si soata sa, Alexandrina, nascuta Cantacuzino, nepoata a Marelui Spatar Mihai Cantacuzino si ruda apropiata a domnului Tarii Romanesti, vor ridica manastirea de la Berca. Acest asezamant este expresia clara a puterii financiare si a prestigiului nobiliar al clanului boierilor Candesti, boieri locali care controlau un domeniu funciar insemnat in zona si care cuprindea mosiile Candestilor, Josenilor, Berca, Tisaului si pana la Patarlagele. Aceiasi boieri Candesti, si anume Marele Comis Radu Mihalce cu soata lui, Sofica, si fratii sai ridicasera, cu cateva decenii mai devreme, biserica de zid de la Manastirea Bradu (comuna Tisau) , o manastire fortificata, cu o incinta de plan trapezoidal, cu turnuri de colt circulare, dar si o casa domneasca cu pivnite si parter, obiectiv de patrimoniu care constituie un alt reper de importanta turistica si culturala pentru medievalitatea buzoiana.

Biserica vechiului asezamant monahal de la Berca, actualmente in curs de restaurare, mai pastreaza si astazi portalul, ferestrele si coloanele executate in maniera cunoscutului stil brancovenesc. Pictura originara este, dupa toate probabilitatile, opera lui Parvu Mutu, un cunoscut artist al epocii brancovenesti, iar, ulterior, pictura este refacuta pe la 1832-1834, de catre pitarul Nicolae Teodorescu, cel care a coordonat la Buzau o scoala de pictura bisericeasca, infintata de catre Chesarie, Episcop al Buzaului.

Din nefericire, la ora actuala, fosta Staretie a manastirii, cu pivnita, corpul de chilii si turnul-clopotnita, cat si un fragment din zidul de incinta al fortificatiei, toate se afla intr-o stare extrem de avansata de degradare. Nimeni nu se sesizeaza, nimeni nu pune in discutie cazul acestui obiectiv de patrimoniu si nu exista campanii de presa in acest sens, exista doar o mare si diforma lipsa de respect, invaluit intr-un ocean de nesimtire.

Cu siguranta, sunt alte prioritati si ele se inscriu perfect in peisajul unei societati ticaloase, mostenitoare a epocii comuniste, societate instaurata dupa restructurarea regimului in 1989. Asezamantul de la Berca continua totusi sa reziste. Incinta fortificata a asezamantului monahal, dupa ce a suferit mari deteriorari cauzate de marile cutremure din 1738 si 1802, dupa care vor fi construite turnul de poarta si zidul de incinta, cat si o refacere a elevatiilor corpului de chilii si a parterului Staretiei manastirii, se afla, la momentul de fata, in stadiul de final al colapsului. Dupa cat se vede, se pare ca asteptam cu nerabdare ceasul al doisprezecelea, urmand ca, ulterior, sa ne lamentam cu mult iz teatral si sa scriem eventual necroloage la capataiul raposatului obiectiv de patrimoniu. Sa avem pardon! Insa pe mine ma cuprinde un munte de sila, pe care nici Atlas nu l-ar putea tine pe umerii lui de titan vlaguit!!!

Necesitatea unor noi investigatii arheologice

O cunoastere a evolutiei isorice a asezamantului o datoram cercetarilor arheologice sistematice realizate incepand cu anii 1975-1976, intreprinse de catre arheologul  Ion Motzoi Chicideanu, iar, ulterior, intre 1999-2001, de catre arheologul Emil Lupu, inca de la  acea vreme reputat om de cercetare, angajat al Muzeului Judetean Buzau. Dar vorba lui Miron Costin, cronicarul‚ „ca nu sunt vremile la carma omului, ci bietul om sub vremi”. Drept urmare a numitelor „vremi”  ale unui trecut recent si cu profunde cauze locale, arheologia medievala buzoiana a fost lipsita de prezenta unui cercetator de pestigiu. Trebuie sa afirm cu certitudine faptul ca aprecierile la adresa numitului arheolog nu sunt nici pe departe  unele gratuite, ele fiind confirmate de realitati pe care cercetatorii istoriei locale nu le vor putea nici ascunde si nici periferiza. De acelasi Emil Lupu se leaga si cercetarile de succes de la Ramnicu Sarat, unde se afla un cunoscut complex brancovenesc, cercetari care au restituit contemporaneitatii noi informatii despre medievalitatea locala din epoca brancoveneasca.

Revenind la ansamblul monahal de la Berca, putem afirma cu certitudine faptul ca provocarea unor noi investigatii arheologice ramane in continuare deschisa. Potrivit evaluarii situatiei cercetarilor arheologice de la Berca, evaluare consemnata de catre cercetatorul Emil Lupu in lucrarea „Ctitori si ctitorii la Curbura Carpatilor in veacurile XIV-XVIII”, ar fi necesara o redeschidere a cercetarii arheologice, si anume a sprafetei decapate in anul 1977, la sud-est de constructia Staretiei de la Berca, cercetare care ar oferi oportunitatea unor noi descoperiri si a acumularii de noi informatii despre istoria acestui asezamant, dar si despre imaginea de ansamblu a medievalitatii spatiului buzoian. Ceea ce remarcam insa este faptul ca activitatea de cercetare, demarata cu pauze de timp intre 1975 si, respectiv, 2001, a ramas, la momentul de fata, lipsita de continuitate. Inclinam sa consideram faptul ca istoria locala nu se reduce doar la urme ale preistoriei si la antichitatea clasica daco-romana. Cu putin efort si cu vointa manageriala, dar si cu viziune din punct de vedere cultural, nu ar fi de prisos sa respiram si o gura de aer medieval. „Cine citeste sa inteleaga”, vorba apostolului.

                                                                                      Adrian Constantin

http://www.newsbuzau.ro/index.php/social/6951-sos-manastirea-berca-in-lupta-cu-timpul-si-cu-nesimtirea-contemporanilor.html
BERCESTI,193 locuitori, tine de com cozieni
BESLII, 373 locuitori, tine de com Manzalesti
BISOCA, Comuna, are 278 locuitori; Cod postal: 127055; Telefon: 0238-529841; Fax: 0238-529839
BLAJANI Comuna, are 922 locuitori; Cod postal: 127065; Telefon: 0238-510501, 510758; Fax: 0238-510501
BOBOC,1809 locuitori, tine de com Cochirleanca
BOBOCI: statiune balneara foarte veche, cu ape cloruro-sodice sulfuroase iodurate; altitudine minima. Gara Mizil (12 km). Instalatii balneare modeste.
BODINESTI, 92 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
BOLDU, comuna,  are 2554 loc; Cod postal: 127070; Telefon: 0238-576505; Fax: 0238-576505
BORDUSANI, 442 locuitori, tine de comuna Sageata
BOZIORU, comuna, are 443 locuitori; 127075; Telefon: 0238-523036, 523333; Fax: 0238-523333
BRADEANCA
BRADU:
BRADEANU, Comuna, are 1263 locuitori; Cod postal: 127090; Telefon: 0238-535057, 535201; Fax: 0238-535201
BRAESTI , Comuna, are 565 locuitori; Cod postal: 127095; Telefon: 0238-525000; Fax: 0238-525005
BRAGAREASA, 757 locuitori, tine de comuna Scutelnici
BRATILESTI, 451 locuitori, tine de Braesti
BREAZA Comuna; Cod postal: 127105; Telefon: 0238-511501; Fax: 0238-511738
BREBU, 136 locuitori, tine de com Lopatari
BUDA Comuna,  are 1201 loc; Cod postal: 127110; Telefon: 0238-575123; Fax: 0238-575123
BUDA CRACIUNESTI, 920 locuitori, tine de com Cislau
BUDESTI, 60 locuitori, tine de com Chiliile
BUDISTENI, 529 locuitori, tine de com Costesti
BUDREA, 305 locuitori, tine de comuna Racoviteni
BUDUILE, 22 locuitori, tine de Bozioru
BUSTEA, 179 locuitori, tine de com Manzalesti
BUZAU, municipiu, 422 sectii de votare, Suprafata. 4.936 km². pop stabila 134.227 in 2002, romani 128. 423; 60 maghiari, 5502 romi, 13 ucrainieni, 30 germani, 11 rusi lipoveni, 25 j de vazut, 4 sarbi, 15 evrei, 15 italieni, 3 armeni, 3 ceangai,  107 alta etnie,  5 nedeclarati
C. A.  Rosetti, 1002 locuitori, comuna; Cod postal: 127120, Telefon: 0238-531001; Fax: 0238-531001; http://www.primariacarosetti.ro
Caldaresti, 2151 locuitori, tine de orasul Pogoanele
Caldarusa, 100 locuitori, tine de com Cernatesti
Caldaruseanca, 687 locuitori, tine de com Glodeanu Sarat
Calea Chiojdului, 98 locuitori, tine de com Patarlagele
Caltesti, 29 locuitori, tine de com Pietroasele
Caltuna, 561 locuitori, tine de comuna Smeeni
Calvini, 847 locuitori, comuna; Cod postal: 127130; Telefon: 0238-551203, 523647;  Fax: 0238-551203
Campeni, 260 loc, tine de Amaru, 1996, Campulungeanca, 276 locuitori, tine de com Margaritesti
Candesti, 3110 locuitori, tine de comuna Vernesti
Canesti, 260 locuitori, comuna, Cod postal: 127135; Telefon: 0238-547317; Fax: 0238-549647
Capatanesti, 2884 locuitori, tine de com Maracineni
Capu Satului, 70 locuitori, tine de com Odaile
Caragele, 932 locuitori, tine de com Luciu
Caratnau de Jos, 123 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Caratnau de Sus, 63 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Carligu Mare, 439 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Carligu Mic,152 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Carlomanesti, 200 locuitori, tine de comuna Vernesti.
Carnu, NU EXISTA CA LOCALITATE, dar este Schitul Cârnul, înaltat în 1536, reparat în 1643 de Matei Basarab.
Carpinistea, 285 locuitori, tine de Beceni.
Casoca, 683 locuitori, tine de comuna Siriu
Casota, 346 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Catiasu, 471 locuitori, tine de com Chiojdu
Catina, 855 locuitori, comuna.
Ceairu, 77 locuitori, tine de comuna Topliceni
Cernatesti, 1175 locuitori, comuna; Cod postal: 127150; Telefon: 0238-528001; Fax: 0238-528001
Chiliile, 173 locuitori comuna, Populatie totala: 870, Cod postal: 127160, Telefon primarie: 0238-547300, Fax: 0238-541392
Chiojdu, 1079 locuitori, comuna Localitate: Chiojdu, Cod postal: 127170; Telefon: 0238-599618;  Fax: 0238-599500; Url: http://www.comunachiojdu.ro
Chiperu, 81 locuitori, tine de com Pardosi
Chirlesti, tine de orasul Nehoiu
Cilibia, 504 locuitori, comuna Localitate: Cilibia; Cod postal: 127180;  Telefon: 0238-530033, 539037, 530007; Fax: 0238-530033
Ciobanoaia, 173 locuitori, tine de com Merei;
Ciocanesti, 71 locuitori, tine de com Cozieni
Ciolanu, nu exista ca localitate.
Cioranca, 281 locuitori, tine de com Movila Banului
Ciresu,153 locuitori, tine de com Manzalesti
Cislau, 2305 locuitori, comuna
Ciuta, 837 locuitori, tine de com Magura.
Clondiru, 765 locuitori, tine de comuna Ulmeni
Clondiru de Sus, 228 locuitori, tine de com Pietroasele
Coca- Niculesti, 151 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Coca-Antimiresti, 240 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Cochirleanca, 2832 locuitori, comuna Localitate: Cochirleanca, Cod postal: 127190; Telefon: 0238-536370, 536487;  Fax: 0238-536370; Url: http://www.cochirleanca.go.ro
Cocirceni, 212 locuitori, tine de com Cozieni
Coconari, 479 locuitori, tine de com Posta Calnau
Cojanu, 146 locuitori, tine de Berca,
Colibasi, 392 locuitori, tine de comuna Ramnicelu
Coltaneni, 265 locuitori, tine de com Mihailesti
Colteni, 56 locuitori, tine de com Cozieni
Colti, 590 locuitori, comuna Localitate: Colti, Cod postal: 127195; Telefon: 0238-522501; Fax: 0238-522501, 522515
Coltii de Jos, 380 locuitori, tine de com Colti
Coltu Pietrii, 750 locuitori, tine de comuna Siriu
Corbu, 874 locuitori, tine de com Catina
Corbu, 112 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Cornu, nu exista ca loc?? localitatea are Manastirea Cornu
Corneanu, 40 locuitori, tine de com Odaile
Costesti, 1540 locuitori, comuna Localitate: Costesti, Cod postal: 127200; Telefon: 0238-536158; Fax: 0238-536158
Costieni, 830 locuitori, tine de comuna Ziduri
Costomiru, 173 locuitori, tine de com Pardosi
COŢATCU, 1348 locuitori, tine de com Podgoria
Cotorca, 892 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.
Cotu Ciorii, 694 locuitori, apartine de C.A. Rosetti
Cozieni, 295 locuitori, comuna Localitate: Cozieni, Cod postal: 127210, Telefon: 0238-450743, 450797,  Fax: 0238-450743, 450797
Crang, 589 locuitori, tine de com Patarlagele
Crevelesti,132 locuitori, tine de com Chiliile
Cuculeasa, 498 locuitori, tine de comuna Ziduri
Curcanesti,172 locuitori, tine de com Parscov
Curmatura, are 250 loc. , tine de orasul Nehoiu
Dambroca, 1324 locuitori, tine de comuna Sageata
Danulesti, 219 locuitori, tine de Buda
Dara, 197 locuitori, tine de com Pietroasele
Dascalesti, 986 locuitori, tine de com Puiesti
Dealul Viei, 914 locuitori, tine de com Merei
Dedulesti, 960 locuitori, tine de comuna Topliceni.
Deleni,121 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Dimiana, exista ca localitate?  .
Dilma, 147 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Dobrilesti, 64 locuitori, tine de com Merei
Dogari, 370 locuitori, tine de Beceni
Draghesti,
Dulbanu, tine de Amaru, are 602 loc.
Fantanele 353 locuitori, tine de com Margaritesti
Fantanele, 147 locuitori, tine de com Naeni
Fata lui Nan, 12 locuitori, tine de com Cozieni
Fintesti, 743 locuitori, tine de com Naeni
Fisici, 113 locuitori, tine de Bozioru
Floresti, 322 locuitori, tine de Bbeceni
Florica,1631 locuitori, tine de com Mihailesti Localitate: Florica, Cod postal: 127377; Telefon: 0238-582750; Fax: 0238-582750
Focsanei 720 locuitori, tine de comuna Vadu Pasii
Fotin, 264 locuitori, tine de comuna Ramnicelu
Frasinet, 147 locuitori, tine de com Calvini
Fulga, 458 locuitori, tine de com Cernatesti
Fundata, 195 locuitori, tine de com Lopatari
Fundaturile, 216 locuitori, tine de com Patarlagele
Fundeni, 2431 locuitori, tine de comuna Zarnesti
Furtunesti, 1022 locuitori, tine de com Gura Teghii
Gageni, 491 locuitori, tine de comuna Sahateni
Galbinasi:1208 locuitori, comuna Localitate: Galbinasi, Cod postal: 127240, Telefon: 0238-580015,  Fax: 0238-580022, Url: http://www.comunagalbinasi.ro
Gara Bobocu, 322 locuitori, tine de com Cochirleanca
Gara Cilibia, 407 locuitori, tine de com Cilibia
Gavanele,142 locuitori, tine de Bozioru. Schitul Gavanele, înaltat în 1790 de Mihail Voda Sutu
Gavanesti, 1241 locuitori, tine de comuna Sageata
Gheraseni 3158 locuitori, comuna Localitate: Gheraseni, Cod postal: 127245; Telefon: 0238-583331; Fax: 0238-583190; Url: http://primariagheraseni.ro
Ghergheasa, 1520 locuitori, comuna
Gheorghelas, nu e o localitate;
Ghiocari, 73 locuitori, tine de com Chiliile
Ghizdita, 94 locuitori, tine de com Manzalesti
Glodeanu – Silistea, 1721 locuitori, comuna.
Glodeanu Sarat, 2524 locuitori, comuna Localitate: Glodeanu Sarat
Glodu-Petcari, 146 locuitori, tine de com Chiliile
Glodurile, 70 locuitori, tine de com Cozieni
Goicelu, 249 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Goidesti, 380 locuitori, tine de Braesti
Golu Grabicina, 375 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Gomoesti, 270 locuitori, tine de com Costesti
Gontesti, 40 locuitori, tine de com Canesti
Gorani, 14 locuitori, tine de com Odaile
Gornet, 24 locuitori, tine de com Patarlagele
Grabicina de Jos, 338 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Grabicina de Sus, 3 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Grajdana, 1013 locuitori, tine de comuna Tisau
Grebanu, 2180 locuitori, comuna. Localitate: Grebanu; Cod postal: 127270; Telefon: 0238-578714; Fax: 0238-578714
Gresia, 8 locuitori, tine de Bozioru
Grosani, 83 locuitori, tine de com Costesti
Gruiu Darii
Gura Badicului, 203 locuitori, tine de com Manzalesti
Gura Biscei 389 locuitori, tine de com Cislau
Gura Cilnaului, 425 locuitori, tine de comuna Vadu Pasii
Gura Dimienii, 738 locuitori, tine de Beceni
Gura Fagetului,125 locuitori, tine de comuna Topliceni
Gura Saratii, 214 locuitori, tine de com Merei.
Gura Siriului, 49 locuitori, tine de comuna Siriu
Gura Teghii 1001 locuitori, comuna, Localitate: Gura Teghii,
Gura Vaii, 258 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Hales, 666 locuitori, tine de comuna Tisau
Heliade Radulescu, 972 locuitori, tine de comuna Ziduri
Homesti,1039 locuitori, tine de com Grebanu
Ileana, 548 locuitori, tine de com Glodeanu Sarat
Istrita de Jos, 351 locuitori, tine de comuna Sahateni
Ivanetu, 656 locuitori, tine de Braesti
Izvoarele, 212 locuitori, tine de Bozioru
Izvoranu,188 locuitori, tine de comuna Tisau,
Izvoru, 300 locuitori, tine de comuna Tisau
Izvoru, 96 locuitori, tine de com Cozieni
Izvoru Dulce, 1015 locuitori, tine de Beceni
Izvoru Dulce, 957 locuitori, tine de com Mere
Jghiab,167 locuitori, tine de com Manzalesti
Jitia
Joseni, 986 locuitori, tine de Berca
Lacu, 326 locuitori, tine de com Odaile
Lacu Sinaia, tine de Amaru,  are 306 loc.
Lacu cu Anini, 167 locuitori, tine de com Panatau
Lacu Gotes
Lacurile, 470 locuitori, tine de Bisoca
Lanurile, 838 locuitori, tine de comuna Ziduri
Largu, 1636 locuitori, comuna Localitate: Largu,
Leiculesti, 208 locuitori, tine de comuna Tisau
Lera, 537 locuitori, tine de com Chiojdu
Limpezis, 1127 locuitori, tine de com Movila Banului;
Lipanescu, 329 locuitori, tine de comuna Scutelnici
Lipia,1980 locuitori in 2002, tine de com Merei. altitudine 100m.d.m., cod postal 127362,
Livada Mica, 156 locuitori, tine de com Grebanu
Livada, 656 locuitori, tine de com Grebanu
Lopatareasa, 292 locuitori, tine de Bisoca
Lopatari, 1136 locuitori, comuna,
Lunca Priporului tine de orasul nehoiu, are 1251 loc. 
Luciu, 2045 locuitori, comuna,
Lunca, 427 locuitori, tine de com Patarlagele
Lunca Frumoasa, 913 locuitori, tine de com Parscov
Lunca Jaristei, 1116 locuitori, tine de comuna Siriu
Lunca, tine de Amaru, 219 loc.
Lunca, 108 locuitori, tine de com Puiesti
Lunca, 1278 locuitori, C.A. Rosetti
Luncile, 849 locuitori, tine de com Lopatari
Lungesti, 38 locuitori, tine de com Cozieni
Macrina, 503 locuitori, tine de com Puiesti
Magura, 1423 locuitori, comuna Localitate: Magura,
Maguricea, 167 locuitori, tine de com Panatau
Manasia, 394 locuitori, tine de com Cernatesti
Manastirea Ratesti, 148 locuitori, tine de Berca
Manastirea, 97 locuitori, tine de com Patarlagele
Manzalesti, 754 locuitori, comuna.
Manzu, 271 locuitori, tine de com Cilibia
Maracineni, 2538 locuitori, comuna
Margaritesti, 249 locuitori, comuna; Localitate: Margaritesti,
Margariti, 462 locuitori, tine de Beceni
Margineanu, 791 locuitori, tine de com Mihailesti
Maruntisu,1144 locuitori, tine de com Patarlagele
Matesti, 1529 locuitori, tine de comuna Sapoca
Maxenu, 2085 locuitori, tine de comuna Tintesti
Meledic
Merei:
Mierea, 477 locuitori, tine de comuna Vernesti
Mihailesti, 623 locuitori, comuna
Mitropolia, 555 locuitori, tine de Bradeanu
Mlajet, tine de orasul nehoiu, are 915 loc
Modreni, 359 locuitori, tine de comuna Valea Salciei
Moisica, 372 locuitori, tine de comuna Smeeni
Mosesti, 487 locuitori, tine de comuna Robeasca
Movila Banului, 1405 locuitori, comuna
Movila Oii, 466 locuitori, tine de com Cilibia
Movilita, 22 locuitori, tine de comuna Sageata
Murgesti, 986 locuitori, comuna
Muscel, 248 locuitori, tine de comuna Viperesti
Muscel, 536 locuitori, tine de com Patarlagele
Muscelu Caramanesti, 174 locuitori, tine de com Colti
Muscelusa, 648 locuitori, tine de comuna Siriu
Naeni, 656 locuitori, comuna,
Negosina, 264 locuitori, tine de com Canesti
Nehoiasu, tine de orasul Nehoiu, 
Nehoiu, oras. Oras, 9. 959 loc., in 2002: 5536/  0 tigani
Nemertea, 439 locuitori, tine de com Gura Teghii
Nenciu, 25 locuitori, tine de comuna Vernesti. Aici a copilarit Nicolae Tudor.
Nenciulesti, 357 locuitori, tine de com Merei
Nicolesti, 906 locuitori, tine de com Puiesti
Niculesti, 517 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Niscov, 883 locuitori, tine de comuna Vernesti
Nistoresti, 37 locuitori, tine de com Cozieni
Nucu, 101 locuitori, tine de Bozioru
Odaia Banului 106 locuitori, tine de comuna Tintesti
Odaile, 65 locuitori, comuna.*
Ograzile, 768 locuitori, tine de com Merei
Olari, 346 locuitori, tine de com Calvini
Olesesti, 37 locuitori, tine de com Parscov
Oratia, 714 locuitori, tine de com Podgoria
Oreavul, 2362 locuitori, tine de comuna Valea Ramnicului. *
Paclele, 242 locuitori, tine de Berca.
Padina,  4854 locuitori, comuna. *
Padurenii, 466 locuitori, tine de comuna Tisau
Palici, 599 locuitori, tine de comuna Viperesti.
Paltineni, are 869 loc. , tine de orasul Nehoiu
Paltinis, 737 locuitori, tine de com Gura Teghii
Panatau, 736 locuitori, comuna
Parcurile, 83 locuitori, tine de com Canesti
Pardosi, 192 locuitori, comuna
Parjolesti, 32 locuitori, tine de com Parscov
Parscovelu, 57 locuitori, tine de Braesti
Parsov, 3218 locuitori, comuna
Patarlagele, 2544 locuitori, comuna sau oras??? are in total 7135 loc;
Pestritu, 137 locuitori, tine de com Lopatari
Petrachesti, 379 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Petrisoru, 448 locuitori, tine de comuna Racoviteni
Piatra Alba, 158 locuitori, tine de com Odaile
Piatra cu lilieci
Pietraru, 102 locuitori, tine de com Cozieni
Pietroasa mica, 236 locuitori, tine de com Pietroasele
Pietroasele, 1652 locuitori, comuna.
Pietrosu, 1346 locuitori, tine de com Costesti
Pinu, 315 locuitori, tine de Braesti
Pitulicea, 1003 locuitori, tine de com Glodeanu Sarat
Plaisor, 214 locuitori, tine de com Panatau
Plaiu Nucului, 604 locuitori, tine de com Lopatari
Plavatu,130 locuitori, tine de com Manzalesti
Plescioara, 177 locuitori, tine de com Chiojdu
Plescoi, 944 locuitori, tine de Berca
Plesesti,  895 locuitori, tine de Berca
Plesesti, 470 locuitori, tine de com Podgoria
Plesi, 490 locuitori, tine de Bisoca.
Plevna,1406 locuitori, tine de com Grebanu. statii de tratare din primavara
Plopeasa, 372 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Plopi, 78 locuitori, tine de com Puiesti
Plostina, 623 locuitori, tine de com Lopatari
Podgoria, 728 locuitori, comuna
Podu Muncii, 427 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Pogoanele, oras,
Pogonele, 1567 locuitori, tine de comuna Tintesti
Poiana Marului, nu exista ca localitate????
Poiana Pletari, 69 locuitori, tine de com Chiliile
Poiana Vilcului, 88 locuitori, tine de com Manzalesti
Poienile, 355 locuitori, tine de com Patarlagele
Poienitele, 324 locuitori, tine de com Chiojdu
Policiori, 713 locuitori, tine de comuna Scortoasa
Posobesti, 50 locuitori, tine de com Odaile
Posta Calnau, 2379 locuitori, comuna.
Posta,  498 locuitori, tine de comuna Topliceni.
Posta, 292 locuitori, tine de com Cilibia
Potecu,102 locuitori, tine de com Lopatari
Potirnichesti, 496 locuitori, tine de com Posta Calnau
Potoceni, 1780 locuitori, tine de com Maracineni
Prosca, 309 locuitori, tine de com Naeni
Pruneni, 485 locuitori, tine de comuna Zarnesti
Puiesti, comuna, cu satul puiestii de jos, 1504 locuitori
Puiestii de sus, 486 locuitori, tine de com Puiesti
Punga, 90 locuitori, tine de com Cozieni
Raducesti, 411 locuitori, tine de comuna Topliceni
Ramnicelu, 3018 locuitori, comuna ramnicelu
Ramnicu Sarat, oras r, rm s e mentionat prima data in Ramnicu-Sarat in 1439
Ratesti, 698 locuitori, tine de Berca
Ravoviteni, 734 locuitori, comuna
Recea, 384 locuitori, tine de Bisoca
Ripile,157 locuitori, tine de com Panatau
Robeasca, 821 locuitori, comuna
Robesti, 511 locuitori, tine de com Parscov;
Rosioru, 770 locuitori, tine de com Cochirleanca
Rubla, 1267 locuitori, tine de comuna Valea Ramnicului
Ruginoasa, 104 locuitori, tine de Braesti
Runcu, 173 locuitori, tine de com Parscov
Rusavat, 312 locuitori, tine de comuna Viperesti
Rusetu, 4055 locuitori, comuna.
Sageata, 1576 locuitori, comuna.
Sahateni, 1559 locuitori, comuna. debite mici apa 2-3 m/s, necesita statii de tratare.
Salcia, 56 locuitori, tine de comuna Tisau
Salcioara, 1241 locuitori, tine de com Ghergheasa
Sapoca, 1681locuitori, comuna
Saranga, 1408 locuitori, tine de com Pietroasele
Sarata, 397 locuitori, tine de comuna Ulmeni
Sarata-Monteoru, 863 locuitori, tine de com Merei
Sarbesti, 461 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Sareni, 64 locuitori, tine de com Lopatari. 
Sarile-Catun, 21 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Sarulesti, 585 locuitori, comuna.
Sasenii noi, 253 locuitori, tine de comuna Vernesti
Sasenii pe Vale, 81 locuitori, tine de comuna Vernesti
Sasenii Vechi, 179 locuitori, tine de comuna Vernesti
Satu Nou, 457 locuitori, tine de com Mihailesti
Satu Vechi, 243 locuitori, tine de com Manzalesti
Satuc, 751 locuitori, tine de Berca
Satul Nou, 280 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Scaeni, 84 locuitori, tine de Bozioru
Scarisoara, 877 locuitori, tine de com Cislau
Scarlatesti, 154 locuitori, tine de com Largu
Scorosesti, 85 locuitori, tine de com odaile
Scorteanca, 154 loc., tine de Amaru
Scortoasa,  541 locuitori, comuna
Scurtesti, 2670 locuitori, tine de comuna Vadu Pasii
Scutelnici,  1086 locuitori, comuna. Scutelnici, un butoi cu pulbere
Secuiu, 17 locuitori, tine de com Gura Teghii
Sergent Ionel Stefan, 272 locuitori, tine de comuna Rusetu
Sibiciu de jos, 915 locuitori, tine de com Patarlagele
Sibiciu de jos, 648 locuitori, tine de com Panatau
Sindrila,  241 locuitori, tine de Bisoca
Siriu e com nu are localitate, dar are in total 3246 locuitori
Slobozia, 223 locuitori, tine de com Catina
Smardan, 1104 locuitori, tine de bradeanu
Smeeni, 3432 locuitori, comuna.
Smeesti, 22 locuitori, tine de comuna Vintila Voda
Soresti, 346 locuitori, tine de Blajani
Spataru, r, spataru: 1.010 locuitori, apartine de costesti, cod: 127206.
Spidele, 68 locuitori, tine de Buda
Stalpu: 3200, locuitori, comuna.
Stavarasti, a99 locuitori, tine de Balaceanu sau de balta alba???
Stiubei, 661 locuitori, tine de comuna Ramnicelu
Strezeni, 680 locuitori, tine de comuna Tisau.
Stroesti, 33 locuitori, tine de com Patarlagele
Suchea, 262 locuitori, tine de com Canesti
Suditi, 1212 locuitori, tine de com Posta Calnau
Suditi, 623 locuitori, tine de com Gheraseni. *
Tabacari, 100 locuitori, tine de com Podgoria
Tabarasti, 1941 locuitori, tine de com Galbinasi. Pamfil Seicaru a fost din buzau, tabarasti.
Tarcov, 18 locuitori, tine de com Parscov
Tarlele, 72 locuitori, tine de com Cochirleanca
Tatarligu, 10 locuitori, tine de Berca
Tega, 316 locuitori, tine de com Panatau
Teisu, 110 locuitori, tine de com Cozieni
Terca, 569 locuitori, tine de com Lopatari
Tintesti, 779 locuitori, comuna. *
Tisau, 827 locuitori, comuna.
Tocileni, 116 locuitori, tine de com Parscov
Topliceni, 1229 locuitori, comuna. * statii de tratare din primavara
Toropalesti, 492 locuitori, tine de Buda
Trestia, 226 locuitori, tine de com Cozieni
Trestieni, 41 locuitori, tine de com Parscov
Trestioara,126 locuitori, tine de com Chiliile
Trestioara, 260 locuitori, tine de com Manzalesti
Tronari, 966 locuitori, tine de comuna Viperesti
Tulburea, 227 locuitori, tine de com Cozieni
Ţurtudau: nu e o localitate
Udati – Manzu, 1072 locuitori, tine de comuna Smeeni
Udati-Lucieni, 434 locuitori, tine de comuna Smeeni
Ulmeni, 1117 locuitori, comuna
Ulmet, 93 locuitori, tine de Bozioru
Unguriu,  2440 locuitori, tine de com Magura; Unguriu:  Biserica cu Hramul „Sfintii Trei Ierarhi” .
Ursoaia,  384 locuitori, tine de comuna Viperesti
Vacareasca, 705 locuitori, tine de com Glodeanu-Silistea
Vadu Oii, 69 locuitori, tine de com Gura Teghii
Vadu Pasii, 3089 locuitori, comuna.
Vadu Soresti, 1482 locuitori, tine de comuna Zarnesti
Valcele, 479 locuitori, tine de comuna Ulmeni
Valcelele, 1849 locuitori, comuna
Valea Banului, 116 locuitori, tine de com Cozieni
Valea Catinei,  543 locuitori, tine de com Catina
Valea Cotoarei, 296 locuitori, tine de com Manzalesti
Valea Fintinei, 242 locuitori, tine de com Odaile
Valea izvoarelor, nu e o localitate. curge apa vie si apa moarta
Valea Larga, 94 locuitori, tine de Buda
Valea Larga-Sarulesti,  344 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Valea lui Lalu, 110 locuitori, tine de com Pardosi
Valea Lupului, 520 locuitori, tine de com Patarlagele
Valea Nucului, 781 locuitori, tine de Berca
Valea Parului,1230 locuitori, tine de Beceni
Valea Purcarului, 11 locuitori, tine de com Parscov
Valea Putului Merei, 224 locuitori, tine de com Merei
Valea Ramnicului, 2157 locuitori, comuna;
Valea Ratei, 82 locuitori, tine de com Murgesti
Valea Roatei, 11 locuitori, tine de com Cozieni
Valea Salciei, 402 locuitori, comuna
Valea Salciei-Catun, 109 locuitori, tine de comuna Valea Salciei
Valea Salciilor, 656 locuitori, tine de comuna Tisau
Valea Schiopului, 22 locuitori, tine de com Pardosi
Valea Sibiciului, 286 locuitori, tine de com Patarlagele
Valea Stefanului, 45 locuitori, tine de com Odaile
Valea Stinei, 193 locuitori, tine de comuna Sarulesti
Valea Ursului, 86 locuitori, tine de com Manzalesti
Valea Verzei, 182 locuitori, tine de com Canesti
Valea Viei, 506 locuitori, tine de com Patarlagele.
Varf, 192 locuitori, tine de com Naeni
Varlaam, 599 locuitori, tine de com Gura Teghii..
Varteju, 100 locuitori, tine de com Lopatari
Vavalucile,  60 locuitori, tine de Bozioru
Vernesti,  2060 locuitori, comuna.
Viforata,  52 locuitori, tine de Berca
Vintila voda, 1127 locuitori,  comuna. Biserica din Vintila-Voda, înaltata în 1532 de Vintila- Voda.
Vintileanca,  975 locuitori, tine de comuna Sahateni, are acarul paun din 1962 in vintileanca,
Vintisu,  tine de orasul Nehoiu
Viperesti 1131 locuitori, comuna
Vizireni, 487 locuitori, tine de C.A. Rosetti
Vladeni, 60 locuitori, tine de com Cernatesti
Vulcanii noroiosi
Zaharesti, 212 locuitori, tine de com Panatau
Zaplazi, 84 locuitori, tine de com Grebanu
Zapodia, 23 locuitori, tine de com Cozieni
Zarnesti,  1133 locuitori, comuna.
Zarnestii de slanic, 1250 locuitori, tine de com Cernatesti
Zeletin,  215 locuitori, tine de com Catina
Ziduri, comuna, 1051 locuitori
Zilisteanca, 833 locuitori, tine de com Posta Calnau
Zoita,  611 locuitori, tine de comuna Ziduri
Zoresti,  1330 locuitori, tine de comuna Vernesti

Evenimentele buzaului

EVENIMENTE:
10 Ianuarie. Legendele Cislăului, Glasul pietrei
11 ian.  Sărbătoarea crizantemelor
25 Martie - Blagoviștenie
04.Aprilie Aprilie - Izvorul Tămăduirii - Târg, Târgul cucului
12 aprilie,  Zilele Buzăului (Hronic buzoian)
05 mai: Festivalul anual Gala Vedetelor VeDeTeatru
05.mai  (targ) - comuna Chiojdu
08 Mai. Floarea salcâmului
17. mai  Sărbătoarea Câlnăului
21 mai Sfinții Constantin și Elena (sărbătoare în sat)
30 mai Târg - comuna Mânzălești
mai  Pe urme de baladă - Târg, Gura Teghii
18. mai, Ziua internațională a muzeelor
01Iunie  Târg - comuna Bisoca
05.iunie, Zilele comunei și Sărbătoarea vinului, la Topliceni
10.iunie - 24 iunie Drăgaica
20.iunie Comuna Bozioru
23. iunie Rusalii -
24 iunie: Drăgaica, Hora Sânzienelor, Ziua petuniilor, Târg
iunie Sărbătoarea satului, Sfinții Petru și Pavel, Târg
27. iunie Târg - comuna Mânzălești
10 Iulie Ziua comunei
18. iulie Târg, Sărbătoarea fânului - Viperești
20. iulie Sfântul Ilie (Târg), Bâlci
27. iulie Sf. Pantelimon (Târg)
iulie Comuna Buda
iulie Sărbătoarea grâului, Târg 
iulie Floarea de colți - comuna Colți
iulie Floare de tei - comuna Pănătău
05August. Târg - comuna Mânzălești
06. august  Comuna Bozioru; comuna Pardoși
07. august  Memorial oină Prof. Bălan, Sărbătoarea pământului, Sărbătoarea cărbunelui
14 august  Sărbătoarea odăienilor - comuna Odăile
15. august  Sf. Maria (Târg), Festival tradițional, Sărbătoarea pepenilor
08. august Cât e Siriul de mare (a treia duminica din luna)
28. august  Dorule, de unde vii
29. august  Târg
August - Sărbătoarea recoltei - Mihăilești
august  Pe plaiuri bisocene - comuna Bisoca
06Septembrie Târg
09. sept  Sărbătoarea comunei, Târg, Auriu de Săhăteni, Roua de Bărăgan, Chindie la Valea Râmnicului
08. sept Sf. Maria, Ziua comunei
sept Parada gospodarilor, Început de toamnă
14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua municipiului Râmnicu Sărat), Târg
01 octombrie - 15 iunie: Stagiune anuală Teatrul George Ciprian
13. oct  Poet Vasile Voiculescu 1
4. oct Târg - Vintilă Vodă
10. oct Târg - comuna Pietroasele
13. oct Zilele Vasile Voiculescu
08Noiembrie. Sfinții Mihail și Gavril, Hram Sfinții Mihail și Gavril, târg
21 nov  Târg - Vintilă Vodă
nov.  Festivalul Național de Muzică Tradițională "Prin muzică, la obârșii" (copii 11-18 ani)
12 Decembrie  Alaiul colindătorilor buzoieni - comuna Cislău
6 decembrie - Târg - Vintilă Vodă
27 – 29 septembrie. Toamna Buzoiană”,  Cea de-a X-a ediţie a târgului „ a debutat la finalul săptămânii trecute în parcarea Galleria Mall. După o pauză de mai bine trei ani, târgul a fost reluat şi organizat de Consiliul Judeţean, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Primăria Buzău în intervalul 27 – 29 septembrie. La deschidere au participat reprezentanţi ai Prefecturii, Consiliului Judeţean, Primăriei municipiului şi ai altor instituţii publice locale, precum şi secretarul general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Sergiu Sorin Chelmu. Buzoienii prezenţi la deschiderea oficială au fost îndemnaţi de autorităţile locale să cumpere produse proaspete direct de la producători. Astfel că, în cadrul târgului aceştia au avut de ales legume, fructe, brânzeturi, lactate, produse tradiţionale din carne şi diferite conserve. La târg au fost prezenţi, pe lângă diverşi producători, şi crescători de animale sau apicultori care au scos la vânzare animale crescute pe plaiurile buzoiene şi produse autohtone. Toamna buzoiană a oferit celor prezenţi şi un spectacol artistic, fiind invitat ansamblul „Plaiurile Mioriţei” al Centrului Judeţean de Cultură şi Artă. Cea de-a X-a ediţie a târgului s-a încheiat duminică prin premierea producătorilor participanţi.

Problemele buzaului

Cainii maidanezi
Transportul in comun

Memoria strazilor buzaului

strazile Buzaului:
Aleea Arinului
Aleea Bâsca
Aleea Caisului
Aleea Castanilor
Aleea Ceferistilor
Aleea Chimiei
Aleea Chiristigii
Aleea Cimbrului
Aleea Crângului
Aleea Dumbrava
Aleea Episcopiei
Aleea Florilor
Aleea Grădinelor
Aleea Gutuiului
Aleea Industriilor
Aleea Insulei
Aleea Livezilor
Aleea Măgurei
Aleea Moara cu Plopi
Aleea Parâng
Aleea Parcul Tineretului
Aleea Parcului
Aleea Plopilor
Aleea Sculpturii
Aleea Serelor
Aleea Sporturilor
Aleea Stejarului
Aleea Şcolilor
Aleea Teilor
Aleea Trandafirilor
Aleea Viitorului
Aleea veteranilor: „Pe Aleea Veteranilor se distribuie marfa din masini mari si mici.”
B.dul 1 Decembrie
B.dul Al. Averescu Mareşal
B.dul Bălcescu Nicolae
B.dul Gării
B.dul Republicii
B.dul Stadionului
B.dul Unirii
Fnd. Agrişelor
Fnd. Berzei
Fnd. Daliei
Fnd. Deltei
Fnd. Fragilor
Fnd. Milcov
Fnd. Pescăruş
Fnd. Rozelor
Fnd. Salcâmilor
Fnd. Sălciilor
Fnd. Şcoalei
Fnd. Şoimului
Fnd. Trifoiului
Fnd. Uzinei
Fnd. Victoriei
Fnd. Viilor
Fnd. Viorelelor
Fnd. Virtuţii
Intr. Aerodromului
Intr. Bazalt
Intr. Cosmin
Intr. Iazul Morilor
Intr. Lăstunului
Intr. Luminişului
Intr. Pescăruş
Intr. Transilvaniei
Intr. Trifoiului
Intr. Vicatus Gogu
Pasaj Central
Piaţa 24 Ianuarie
Piaţa Aviatori
Piaţa Daciei
Piaţa Teatrului
Pod Drăgaica
Pod Horticolei
Pod Metalurgica
Str. 1 Decembrie 1918
Str. 13 Decembrie
Str. 16 Februarie
Str. 22 Decembrie
Str. Agriculturii
Str. Albinelor
Str. Alexandru cel Bun
Str. Almaşului
Str. Andreescu Ion
Str. Apolon
Str. Ardealului
Str. Arieşului
Str. Armoniei
Str. Asachi Gheorghe
Str. Aurorei
Str. Bâsca Mare
Str. Bâsca Mică
Str. Bazalt
Str. Băenuţiu Simion
Str. Beldiceanu Nicolae
Str. Bicaz
Str. Bistriţei
Str. Bradului
Str. Brâncoveanu Constantin
Str. Broşteni
Str. Bucegi
Str. Buga Iordache
Str. Câlnău
Str. Caloian Vasile
Str. Cantemir Dimitrie
Str. Caragiale Luca Ion
Str. Caraiman
Str. Carpaţi
Str. Călăraşi
Str. Călmăţui
Str. Căpşunelor
Str. Cărămidari
Str. Cerbului
Str. Cercului
Str. Chiristigii
Str. Ciochinescu
Str. Ciucurete
Str. Clemenţei
Str. Clujului
Str. Col. Buzoianu Ion
Str. Coloniilor
Str. Columbelor
Str. Cometei
Str. Constituţiei
Str. Conta Vasile
Str. Costinescu Ion
Str. Coşbuc George
Str. Creangă Ion
Str. Crinului
Str. Crişan
Str. Crişului
Str. Crizantemelor
Str. Culturii
Str. Cuza Vodă
*Casa cantaretei lirice Florica Cristoforeanu (1886-1960) `privighetoarea operetei romanesti`, Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 20.
* Casa arhitect Petre Antonescu, Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 36 bis.  Petre Antonescu (20 iunie 1873-22 aprilie 1965), academician, profesor universitar, primul arhitect roman care a adoptat viziunea traditionala romaneasca pentru constructiile moderne orasenesti. Este autorul proiectelor: Arcul de Triumf, Facultatea de Drept, Primaria Generala a Capitalei, Casele I.I.C. Bratianu din Bucuresti, noul sediu al Universitatii Bucuresti, Catedrala din Galati, Palatul de Justitie din Buzau (1908-1912), garile fluviale Galati si Giurgiu, Cazinoul si Hotelul “Palace” din Sinaia, fostul teatru din Ramnicu Sarat (1912), Conacul Bratianu de la Florica – stefanesti (Arges), silozurile de la Constanta.

Str. Davila Carol
Str. Decebal
Str. Democraţiei
Str. Depoului
Str. Depozitului
Str. Dimineţii
Str. Doja Gheorghe
Str. Dornei
Str. Dorobanţi
Str. Dr. Babeş Victor
Str. Dreaptă
Str. Dreptăţii
Str. Ecoului
Str. Elocinţei
Str. Eminescu Mihai
Str. Eroilor
Str. Făgetului
Str. Filantropiei
Str. Filipescu Dimitrie
Str. Foişor
Str. Frasinului
Str. Frăsinet
Str. G.ral Baştan Grigore
Str. G.ral Magheru Gheorghe
Str. Gârlaşi
Str. Gârlei
Str. Ghioceilor
Str. Gloriei
Str. Golea Vasile
Str. Golescu Alexandru
Str. Golescu Dinicu
Str. Grâşorului
Str. Grădeanu Vasile
Str. Grădinelor
Str. Grăniceri
Str. Grigore Alexandrescu
Str. Griviţei
Str. Haiducului
Str. Hangarului
Str. Horticolei
Str. Iazului
Str. Ion Băieşu
Str. Ionescu Raicu
Str. Iorgulescu Bazil
Str. Ipătescu Ana
Str. Isvor
Str. Înfrăţirea
Str. Kogălniceanu Mihail
Str. Lazăr Ghorghe
Str. Leului
Str. Libertăţii
Str. Liliacului
Str. Lt. Godeanu Ion
Str. Lt. Iacob Gheorghe
Str. Luceafărului
Str. Luminii
Str. Lunei
Str. Lupeni
Str. Marghiloman Alexandru: Casa de pe Alexandru Marghiloman, în care s-a născut dramaturgul buzoian George Ciprian, este astăzi o ruină. Imobilul se află în litigiu de ani buni, ippde când moștenitorii vechilor proprietari au revendicat-o în instanță. Pe strada Alexandru Marghiloman, la doi pași de kilometrul zero al Buzăului, se află o casă încărcată de istorie. În ea s-a născut marele dramaturg George Ciprian și tot aici a locuit un personaj renumit în viața Buzăului interbelic, boierul Ivănescu.Astăzi, când treci pe sub arcada pe frontispiciul cărei domnea cândva blazonul familiei, un peisaj lugubru ți se înfățișează dinainte. Pereți scorojiți, ziduri crăpate, umezeala care dezghioacă varul verde-aprins, improvizații inestetice și imagini mizere compun tabloul dezolant al casei care odinioară era o bijuterie arhitectonică.Structura de rezistență a clădirii a avut serios de suferit în urma nenumăratelor cutremure, însă nimeni nu a făcut nimic pentru reabilitarea acesteia.Deși aici trăiesc câteva familii, niciuna dintre ele care este situația exactă a imobilului: “Aici e casă naționalizată, de mult e, e naționalizată, stăm aici de mulți ani..E în judecată cu ăștia, cu proprietarii ăia vechii”, ne spune un locatar.Între timp, clădirea se degradează pe zi ce trece. constituind un pericol atât pentru locatari, cât și pentru trecători. de Cosmin ȘONTICĂ — in Casa în care s-a născut George Ciprian, în pragul prăbușirii.

Str. Martirilor
Str. Maximilian Vladimir
Str. Măghiran
Str. Mărăşeşti
Str. Mărăşti
Str. Mărgăritarelor
Str. Merişorului
Str. Mesteacănului
Str. Mică
Str. Mioriţei
Str. Miron Costin
Str. Molidului
Str. Morilor
Str. Moşoiu Panait
Str. Muncii
Str. Mureşan Suciu
Str. Murgului
Str. Napoca
Str. Narciselor
Str. Neculuţă Teodor
Str. Negrească
Str. Negruzzi Costache
Str. Nimfelor
Str. Nucului
Str. Nufărului
Str. Obor
Str. Oilor
Str. Oituz
Str. Olteţului
Str. Oltului
Str. Orizontului
Str. Ostrovului
Str. Ovidiu
Str. Panduri
Str. Pann Anton
Str. Papadat Bengescu
Str. Parâng
Str. Pasajului
Str. Patriei
Str. Păcii
Str. Păltiniş
Str. Păun Pincio Ion
Str. Penteleu
Str. Petrescu
Str. Petroşani
Str. Petru Maior
Str. Pictorilor
Str. Piersicului
Str. Pietrosele
Str. Pinului
Str. Plantelor
Str. Plevnei
Str. Popa Tun
Str. Poştei
Str. Primăverii: Auras Tereaca ” Pentru strada Primaverii niciodata n-au fost bani. La prostime - nu, la bogatani - da.”
Str. Profesorilor
Str. Progresului
Str. Proiectată
Str. Proletarilor
Str. Prosperităţii
Str. Prutului
Str. Rahovei
Str. Răchitei
Str. Rădulescu Heliade Ion
Str. Răscoalei
Str. Războieni
Str. Renaşterii
Str. Romaniţei
Str. Russo Alecu
Str. Sahia Alexandru
Str. Salvării
Str. Saturn
Str. Saturn Linie
Str. Scânteii
Str. Sculpturii
Str. Sf. Sava Gotu I
Str. Simila
Str. Sion Gheorghe
Str. Slănic
Str. Soarelui
Str. Sperenţei
Str. Spiru Haret
Str. Stăvilarului
Str. Stelei
Str. Stupăriei
Str. Şantierului
Str. Ştefu Pompiliu
Str. Tăbăcari
Str. Telegescu
Str. Tenor Leonard
Str. Teodoroiu Ecaterina
Str. Timotei Cipariu
Str. Titulescu Nicolae
Str. Toamnei
Str. Transilvaniei
Str. Triumfului
Str. Tunel
Str. Turdei
Str. Umbrelor
Str. Unirii : După ce Moldova si Tara Romaneasca au intrat într-o uniune personală pe 24 ianuarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu entuziasm de locuitorii Buzăului și a fost convins de aceștia să rămână peste noapte în oraș, în timp ce era pe drum de la Iași la București. Proaspăt alesul domnitor al Țării Românești și Moldovei a plecat a doua zi din oraș, pe Strada Mare, o stradă denumită astăzi, în amintirea evenimentului, Bulevardul „Unirii”.
Str. Urziceni
Str. Vânători
Str. Varga Ecaterina
Str. Văcărescu Enăchiţă
Str. Verii
Str. Veteranilor
Str. Victoriei
Str. Viilor , „Buzoienii de pe str. viilor stau cu apa in case.”
Str. Vişeu
Str. Vişinului
Str. Vladimirescu Tudor
Str. Vlahuţă Alexandru
Str. Vlaicu Aurel
Str. Vlăsiei IA
Str. Voiculescu Vasile
Str. Vuia Traian
Str. Vulcani
Str. Vulturului:  Un vultur, poreclit de localnici Ilie, crescut de un negustor din apropiere, a devenit mascota gării. Ilie venea adesea în gară și mânca din mâinile călătorilor. Vulturul a murit în timpul celui de-al doilea război mondial, împușcat de soldații naziști. În amintirea lui, o marcă de bere produsă în Buzău s-a denumit „Vulturul” și Strada „Vulturului” ii  poartă numele.
Str. Zambilelor
Str. Zefirului
Str. Zimbrului